Acum te gândești, probabil, la acel sentiment straniu care te cuprinde la trezire: imaginea e încă vie, inima îți bate puțin mai tare, dar logica începe deja să roadă marginile visului.
Cea mai interesantă parte nu e visul, ci „ecoul” lui. Te trezești și simți că ai purtat o conversație întreagă, că ai atins o mână sau că ai înțeles un adevăr universal. E o stare de melancolie lucidă care îți poate schimba întreaga zi. Ce facem cu aceste vise? te_am_visat_ca_niciodata
Ai vrea să dezvoltăm acest text într-o direcție mai sau să ne concentrăm pe o interpretare psihologică a viselor? Acum te gândești, probabil, la acel sentiment straniu
Ce emoție mi-a adus acest vis? (Siguranță, teamă, entuziasm?) Și unde lipsește acea emoție în viața mea de acum? E o stare de melancolie lucidă care îți
Te-a lăsat cu un zâmbet sau cu o întrebare?
Când visezi pe cineva „ca niciodată”, ai două opțiuni:
Titlul acesta, , nu e doar o frază romantică; e despre acele momente când subconștientul decide să „scape” la suprafață într-o formă atât de pură, încât realitatea pare, pentru câteva secunde, un impostor. De ce visăm „ca niciodată”?